Notes

Anatomie, Torace, Mușchi Cardiac StatPearls NCBI Bookshelf
Content
Pachetul Atrioventricular (mănunchiul Lui), Ramurile Mănunchiului Și Fibrele Purkinje Nodul Sinoatrial (SA) Cum Afectează Exercițiile Fizice Țesutul Muscular Cardiac? 3: Mușchiul Cardiac Și Activitatea Electrică Structura Mușchiului Cardiac Cum Să Păstrați Țesutul Muscular Cardiac Sănătos

Ele constau din desmozomi, proteoglicani de legătură specializați, joncțiuni strânse și un număr mare de joncțiuni gap care permit trecerea ionilor între celule și ajută la sincronizarea contracției (Figura 19.17c). Importanța legării puternice a acestor celule împreună este necesară de forțele exercitate de contracție. Ocazional, o zonă a inimii, alta decât nodul SA, va iniția un impuls care va fi urmat de o contracție prematură. O astfel de zonă, care poate fi de fapt o componentă a sistemului conducător sau a altor celule contractile, este cunoscută sub numele de focalizare ectopică sau stimulator cardiac ectopic. Evenimentul electric (unda semnalului electric) răspândește semnalul prin sistemul conductor, dar este și declanșatorul contracției musculare a atriilor. Valul de semnal electric începe în atriul drept, iar impulsul se răspândește în porțiunile superioare ale ambelor atrii și apoi în jos prin celulele contractile.

Valul de semnal electric începe în atriul drept, iar impulsul se răspândește în porțiunile superioare ale ambelor atrii și apoi în jos prin celulele contractile. Celulele musculare cardiace deteriorate au abilități extrem de limitate de a se repara sau de a înlocui celulele moarte prin mitoză. Dovezi recente indică faptul că cel puțin unele celule stem rămân în inimă care continuă să se dividă și cel puțin potențial să înlocuiască aceste celule moarte. În acest moment, canalele ionice de calciu se închid și canalele K se deschid, permițând fluxul de K și rezultând în repolarizare.

Benzile întunecate reprezintă zone de filamente groase de proteine formate din proteine de miozină care blochează lumina care trece prin celulă și par întunecate. Între benzile întunecate se află filamente subțiri din proteină actină care permit luminii să treacă și să pară lumină. Când fibrele musculare se contractă, miozina trage filamentele de actină împreună ca un acordeon pentru a micșora celula musculară și a o face să se contracte. Deși fiecare celulă nu este foarte puternică în sine, milioane de celule musculare cardiace care lucrează împreună sunt ușor capabile să pompeze tot sângele din organism prin inimă în mai puțin de un minut.

Pachetul Atrioventricular (mănunchiul Lui), Ramurile Mănunchiului Și Fibrele Purkinje

În mod normal, rezultă dintr-o lipsă de flux sanguin (ischemie) și oxigen (hipoxie) într-o regiune a inimii, ducând la moartea celulelor musculare cardiace. Un IM apare adesea atunci când o arteră coronară este blocată de formarea plăcii aterosclerotice constând din lipide, colesterol și acizi grași și celule albe din sânge, în principal macrofage. De asemenea, poate apărea atunci când o porțiune a unei plăci aterosclerotice instabile trece prin sistemul arterial coronarian și se încadrează într-unul dintre vasele mai mici. Blocajul rezultat restricționează fluxul de sânge și oxigen către miocard și provoacă moartea țesutului. MI pot fi declanșate de exerciții fizice excesive, în care artera parțial oclusă nu mai este capabilă să pompeze cantități suficiente de sânge, sau stres sever, care poate induce spasm al mușchiului neted din pereții vasului. Țesutul muscular cardiac este alcătuit din multe celule musculare cardiace interconectate, sau fibre, care conferă țesutului proprietățile sale. Fiecare fibră musculară cardiacă conține un singur nucleu și este striată, sau dungi, deoarece pare să aibă benzi deschise și întunecate când este văzută la microscop.

Inima este reglată atât de controlul neuronal, cât și de cel endocrin, dar este capabilă să-și inițieze propriul potențial de acțiune, urmat de contracția musculară. Căile internodale constau din trei benzi (anterior, mijlociu și posterior) care conduc direct de la nodul SA la următorul nod din sistemul de conducere, nodul atrioventricular (vezi Figura 19.18). În plus, există o cale specializată numită fascicul lui Bachmann sau banda interatrială care conduce impulsul direct de la atriul drept la atriul stâng. Tubulii T se găsesc doar la discurile Z, în timp ce în mușchii scheletici, se găsesc la joncțiunea benzilor A și I.

Stimulul initial, spontan, pleaca de la nodul sinuatrial situat in peretele atriului drept la nivelul punctului de intrare al venei cave superioare. Ele sunt apoi preluate de nodul atrioventricular (AV) situat deasupra valvei tricuspidiene din peretele medial al atriului drept. Acești doi noduri sunt învăluiți de țesut colagen care este plin de capilare și nervi autonomi. După nodul AV, impulsul trece prin fascicul lui His, ramurile fasciculului drept și stâng și în final prin sistemul Purkinje.

Nodul Sinoatrial (SA)

Cele trei fascicule se colorează destul de palide datorită conținutului lor ridicat de granule de glicogen și mitocondrii. Celulele conductoare cardiace sunt conectate strict prin desmozomi și joncțiuni gap. Fibrele musculare cardiace au un singur nucleu, sunt ramificate și unite între ele prin discuri intercalate care conțin joncțiuni gap pentru depolarizare între celule și desmozomi pentru a menține fibrele împreună atunci când inima se contractă. Contracția fiecărei fibre musculare cardiace este declanșată de ionii de Ca într-un mod similar cu mușchiul scheletic, dar aici ionii de Ca provin din SR și prin canalele de calciu dependente de tensiune din sarcolemă. Celulele stimulatoare cardiace stimulează contracția spontană a mușchiului cardiac ca unitate funcțională, numită sincițiu. Celulele stimulatoare cardiace generează impulsuri electrice, sau potențiale de acțiune, care spun celulelor musculare cardiace să se contracte și să se relaxeze.

Țesutul muscular cardiac este capabil să își stabilească propriul ritm de contracție datorită prezenței celulelor stimulatoare cardiace care stimulează celelalte celule musculare cardiace. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că fibrele purkinje NU sunt celule musculare cardiace - sunt celule mai mari, cu mai puține miofilamente și joncțiuni cu goluri extinse, precum și niveluri ridicate de glicogen. Aceste straturi interioare și, respectiv, exterioare ale inimii, înconjoară țesutul muscular cardiac și îl separă de sânge și alte organe. La capetele fiecărei celule se află o regiune de prelungiri suprapuse, asemănătoare degetelor, ale membranei celulare, cunoscute sub numele de discuri intercalate. În cazul unui atac de cord sau al unui infarct miocardic (IM), celulele moarte sunt adesea înlocuite cu pete de țesut cicatricial într-un proces numit fibroză.

Indiferent de cale, pe măsură ce impulsul ajunge la septul atrioventricular, țesutul conjunctiv al scheletului cardiac împiedică răspândirea impulsului în celulele miocardice din ventricule, cu excepția nodulului atrioventricular. Figura 19.19 ilustrează inițierea impulsului în nodul SA care apoi răspândește impulsul în atrii către nodul atrioventricular. Mușchiul cardiac, ca și mușchiul scheletic, apare striat datorită organizării țesutului muscular în sarcomere. Deși este similar cu mușchiul scheletic, mușchiul cardiac este diferit în câteva moduri. Mușchii cardiaci sunt formați din cardiomiocite tubulare sau celule musculare cardiace. Cardiomiocitele sunt compuse din miofibrile tubulare, care sunt secțiuni repetate de sarcomere.

Cum Afectează Exercițiile Fizice Țesutul Muscular Cardiac?

Acest impuls se răspândește de la inițierea sa în nodul SA în întregul atri prin căi internodale specializate, până la celulele contractile miocardice atriale și nodul atrioventricular. Căile internodale constau din trei benzi (anterior, mijlociu și posterior) care conduc direct de la nodul SA la următorul nod din sistemul de conducere, nodul atrioventricular (vezi Figura 19.18). Impulsul durează aproximativ 50 ms (milisecunde) pentru a călători între aceste două noduri. Importanța relativă a acestei căi a fost dezbătută deoarece impulsul ar ajunge la nodul atrioventricular pur și simplu urmând calea celulă cu celulă prin celulele contractile ale miocardului din atrii. În plus, există o cale specializată numită fascicul lui Bachmann sau banda interatrială care conduce impulsul direct de la atriul drept la atriul stâng.

Acest organel se numește reticul sarcoplasmatic și este derivat din reticulul endoplasmatic găsit într-o celulă generală. Aceste celule, spre deosebire de celulele musculare scheletice, sunt de obicei unicelulare și se conectează între ele prin discuri speciale intercalate. Benzile întunecate reprezintă zone de filamente groase de proteine formate din proteine de miozină care blochează lumina care trece prin celulă și par întunecate. Celulele musculare cardiace au o formă ramificată, astfel încât fiecare celulă este în contact cu trei din alte patru celule musculare cardiace. Alunecarea actinei și a miozinei una pe lângă alta produce formarea de „punți încrucișate”, care provoacă contracția inimii și generarea de forță.

Modelul muscular este elegant și complex, deoarece celulele musculare se rotesc și spiralează în jurul camerelor inimii. Ele formează un model în formă de 8 în jurul atriilor și în jurul bazelor marilor vase. Mușchii ventriculari mai profundi formează, de asemenea, o figură 8 în jurul celor doi ventricule și merg spre vârf. Straturi mai superficiale de mușchi ventricular se înfășoară în jurul ambilor ventriculi. Acest model complex de turbionare permite inimii să pompeze sânge mai eficient decât ar face un model liniar simplu.

3: Mușchiul Cardiac Și Activitatea Electrică

Aceste straturi interioare și, respectiv, exterioare ale inimii, înconjoară țesutul muscular cardiac și îl separă de sânge și alte organe. Aceste celule, spre deosebire de celulele musculare scheletice, sunt de obicei unicelulare și se conectează între ele prin discuri speciale intercalate. Aceste joncțiuni celulare specializate și aranjarea celulelor musculare permit mușchiului cardiac să se contracte rapid și în mod repetat, forțând sângele în tot corpul. Țesutul muscular cardiac este capabil să își stabilească propriul ritm de contracție datorită prezenței celulelor stimulatoare cardiace care stimulează celelalte celule musculare cardiace. Celulele stimulatoare cardiace primesc în mod normal intrări de la sistemul nervos pentru a crește sau a scădea ritmul cardiac, în funcție de nevoile corpului.

Heart: Anatomy & Function - Cleveland Clinic Heart: Anatomy & Function.
Posted: Fri, 26 Jan 2024 08:00:00 GMT [ source ]

my explanation
useful link

My Website: #toc-5