Notes

introducere: SLIDE1
ceea ce scriu pe SLIDE:
1.fiintele umane au la baza nevoia de a apartine de ceva si de a relationa,pentru care comunicarea interpersonala este cheia.(Baumeister& Leary, 1995; Wang, 2013)
ceea ce spun eu: În ultimele decenii, odată cu dezvoltarea tehnologiei informației, în special odată cu proliferarea rapidă a platformelor de comunicare socială bazate pe internet (Facebook,Instagram),metodele de comunicare interpersonala sau modificat drastic.Platformele omniprezente de social media și accesul facil la internet aduc potențialul de dependență de social media, și anume, utilizarea irațională și excesivă a rețelelor sociale în măsura în care interferează cu alte aspecte ale vieții de zi cu zi. S-a constatat că dependența de social media este asociată cu o serie de probleme emoționale, relaționale, de sănătate și de performanță
2.ceea ce scriu pe slide:
În cercetarea actuală, am examinat relațiile dintre dependența de social media și sănătatea mintală și performanța academică a studenților și rolul stimei de sine ca mediator pentru relații (Studiul 1)
Cercetatorii au testat în continuare eficacitatea unei intervenții în reducerea dependenței de platformele de comunicare socială și a potențialelor sale rezultate negative (studiul 2).

SLIDE2
Social Media Dependenta si rezultatele negative
..1.ceea ce scriu pe SLIDE:Dependenta de social media poate fi privita ca o forma de dependenta de Internet, in care indivizii manifesta o constrângere de a folosi social media in exces (Griffiths, 2000; Starcevic, 2013).
CEEA CE SPUN EU:Persoanele cu dependență de social media sunt adesea prea preocupate de social media și sunt conduse de un îndemn incontrolabil de a se conecta și de a folosi social media . Studiile au arătat că simptomele dependenței de social media se pot manifesta în starea de spirit, cunoaștere, reacții fizice și emoționale și probleme interpersonale și psihologice.Acesta a fost raportat că dependenta de social media afectează aproximativ 12% din utilizatorii de pe site-urile de rețele sociale.
..2.Ceea ce scriu pe SLIDE:Multe studii privind utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală au arătat că utilizarea prelungită a rețelelor sociale, cum ar fi Facebook, este asociată pozitiv cu probleme de sănătate mintală, cum ar fi stresul, anxietatea și depresia și asociată negativ cu bunăstarea pe termen lung.
De exemplu, timpul petrecut pe rețelele de socializare a fost pozitiv legat de simptomele depresive în rândul elevilor de liceu din Serbia Centrală (Pantic et al., 2012) și în rândul adulților tineri din Statele Unite(Lin et al., 2016).
CEEA CE SPUN EU:În plus, s-a demonstrat că anumite categorii de utilizare a platformelor de comunicare socială sunt asociate cu o performanță academică redusă. Experimentele de laborator au furnizat dovezi suplimentare pentru relația negativă dintre utilizarea platformelor de comunicare socială și rezultatele academice. De exemplu, Wood et al. (2012) a constatat că multi-tasking prin mesaje text, e-mail, și Facebook au avut efecte negative asupra performanței învățării în timp real. Jiang, Hou și Wang (2016) au constatat că utilizarea Twitter, a avut efecte negative asupra înțelegerii informațiilor.
..Ceea ce scriu pe SLIDE: Foarte important, utilizarea frecventă a rețelelor sociale nu indică neapărat dependența de social media (Griffiths, 2010) și, prin urmare, nu are întotdeauna implicații negative asupra sănătății mintale a persoanelor.
Studiile care investighează dependența de social media s-au concentrat în principal pe dependența de Facebook .

SLIDE3
..1. Ceea ce scriu pe SLIDE:
The Role of Self-Esteem
Un factor care poate sta la baza efectelor negative ale dependentei de social media este stima de sine. Deși vizualizarea sau editarea propriului profil online sporește stima de sine, conform modelului Hyperpersonal
CEEA CE SPUN EU: De exemplu, utilizatorii frecvenți facebook cred că alții sunt mai fericiți și mai de succes decât ei înșiși, mai ales atunci când nu cunosc bine ceilalți utilizatori offline sugerează că amploarea comparațiilor sociale ascendente pe Facebook este mai mare decât amploarea comparațiilor sociale descendente și că comparațiile sociale ascendente pe rețelele de socializare pot diminua stima de sine.
..Ceea ce scriu pe SLIDE:Un alt studiu a constatat că stima de sine a adolescenților a fost redusă după ce a primit feedback negativ pe rețelele de socializare (Valkenburg, Peter, & Schouten, 2006). Mai mult decât atât, studii recente au scos la iveală o relație anegativă între utilizarea dependentă a rețelelor sociale și stima de sine.

SLIDE4
METODOLOGIE
..Ceea ce scriu pe SLIDE:
Participantii: Participanții care au prezentat dependență de social media au fost preselectați dintr-un grup de 242 de studenți care s-au înscris la un curs de psihologie socială (un grup diferit de studiul 1)
CEEA CE SPUN EU: Elevilor li s-a cerut să completeze cele 6 elemente,dintre aceștia, 43 de elevi au obținut note mai mari de 18 la punctajul compozit și, de asemenea, au obținut 3 sau 4 din cele 6 puncte. Acești cursanți au fost selectați să participe la studiul 2. Ei au fost repartizați aleatoriu într-un grup experimental sau de control și au fost testați atât înainte (Timpul 1), cât și după intervenție (Timpul2). Cei 21 de participanți la grupul experimental au completat toate aspectele intervenției și ambele teste. Cinci dintre cei 22 de participanți la grupul de control au renunțat înainte de finalizare. Prin urmare, eșantionul final a inclus 38 de participanți
..Ceea ce scriu pe SLIDE: Procedures and measures. Programul de intervenție a fost aprobat de Comisia de Etică a Cercetării a Școlii de Științe Psihologice și Cognitive din cadrul Universității Peking
CEEA CE SPUN EU: Înainte de intervenția Time 1 toți participanții au fost informați că scopul acestui studiu a fost de a investiga dependența de social media și li s-a cerut să își dea consimțământul în cunoștință de cauză.Participanții au finalizat apoi un sondaj, care a inclus măsurile de dependență de social media, stimă de sine și sănătate mintală, la fel ca în studiul 1. . În plus, participanții au fost rugați să raporteze timpul zilnic de utilizare a rețelelor sociale, indicând numărul de ore pe care le-au petrecut pe rețelele de socializare pe zi. Participanții au raportat, de asemenea, calitatea somnului, evaluare pe o scară de 5 puncte variind de la 1 (foarte rău) la 5 (foarte bun).

SLIDE5
..Ceea ce scriu pe SlDE: Participanții la grupul experimental au participat apoi la un program de intervenție de o săptămână, în timp ce cei din grupul de control nu au primit nicio instrucțiune în această perioadă. Intervenția a inclus două etape.
1.Prima etapă a implicat reconstrucția cognitivă și a durat aproximativ 30 de minute. Participanții au vizitat laboratorul, unde li s-a cerut să reflecteze asupra utilizării rețelelor de socializare din cinci puncte de vedere: Cât timp au petrecut pe rețelele de socializare zi și pe săptămână? Ce alte lucruri semnificative ar putea face cu acel moment? Care au fost beneficiile neutilizării rețelelor de socializare? De ce au folosit social media și au existat modalități alternative de a atinge scopurile? Care au fost efectele adverse ale utilizării rețelelor sociale? Participanții și-au notat răspunsurile.
CEEA CE SPUN EU: După reflecție, participanții au fost rugați să enumere pe un card cinci avantaje ale reducerii utilizării rețelelor sociale și cinci dezavantaje ale utilizării excesive a rețelelor de socializare. Apoi li s-a cerut să facă o fotografie a cardului și să o folosească ca ecran de blocare a telefoanelor lor, care să servească drept memento pentru ei înșiși. De asemenea, aceștia au fost instruiți să posteze cardul pe birourile lor în cursul săptămânii următoare.
.. 2.Ceea ce scriu pe SLIDE: A doua etapă a intervenției a avut loc în săptămâna următoare, timp în care participanții la grupul experimental au fost rugați să păstreze un cotidian pentru a-și înregistra gândurile, emoțiile și comportamentele legate de utilizarea social media, ca parte a tehnicilor cognitiv-comportamentale (Young, 1999). Participanții au reflectat asupra utilizării zilnice a rețelelor sociale în fiecare seară, înainte de a merge la culcare, inclusiv ce rețele sociale au folosit, cât timp și cum au folosit social media, gândurile și emoțiile lor legate de utilizarea rețelelor sociale și strategiile pe care ar dori să le folosească pentru a reduce utilizarea rețelelor sociale.
CEEA CE SPUN EU: Pentru a se asigura că participanții au urmat instrucțiunile, le-au fost trimise memento-uri zilnice pentru a finaliza înregistrarea. Participanții au fost instruiți să facă o fotografie a înregistrării lor finalizate și să o trimită unui cercetător de contact al laboratorului pentru a confirma finalizarea acesteia. Răspunsurile participanților la sarcina zilnică de reflecție au făcut parte din intervenție și nu au fost utilizate în analiză.După intervenție, LA time 2, toți participanții au finalizat un alt sondaj. Măsurile au inclus dependența de social media, timpul zilnic de utilizare a rețelelor sociale, stima de sine, calitatea somnului și sănătatea mintală, la fel ca cele de la Time 1.
Un scor total a fost însumat, scorurile mai mari indicând niveluri mai ridicate de implicare în învățare. Participanții au raportat, de asemenea, timpul lor zilnic de învățare în afara clasei în ultima săptămână și evaluat pe starea lor emoțională în ultima săptămână pe o scară variind de la 1 (foarte rău) la 100 (foarte bun). În cele din urmă, participanții la grupul experimental au oferit feedback cu privire la eficacitatea intervenției. Ei au răspuns la 7 întrebări privind diferitele aspecte ale intervenției (de exemplu, "În general, cred că intervenția este eficientă") pe scări de 5 puncte de la 1 (dezacord puternic) la 5 (sunt ferm de acord). În cele din urmă, participanții au fost pe deplin de mulțumit.

SLIDE 6
Results and Discussion
..1.Ceea ce scriu pe slide: În toate variabilele dependente, 2 (Grup: Experimental vs. Control) x 2 (Timpul testului: Timpul 1 vs. Timpul 2) au fost efectuate analize de model mixt pentru a examina efectul intervenției. În primul rând, analiza privind scorul dependenței de social media a evidențiat principalele efecte ale grupului, F(1, 36) = 7,89, p= .008, ηp2= .18 și timpul de testare, F(1, 36) = 33,74, p < .001, ηp2= .48,calificat printr-o interacțiune semnificativă, F(1, 36) = 17.92, p < .001, ηp2= .33. Pentru participanții la grupul experimental, a existat o scădere semnificativă a dependenței de social media de la timpul 1 la timpul 2, schimbându-se de la 20,62 (mai mare decât 18) la 14,62 (mai mică de 18), t(20) = 7,17, p < .001, d = 1,97. În schimb, pentru participanții la grupul de control, nu a existat nici o schimbare semnificativă în dependența lor de social media, t(16) = 1,13, p = .28, d = .35. (aici lipesc fig 2)
CEEA CE SPUN EU: În concluzie, participanții la grupul experimental au prezentat o dependență redusă de social media și o sănătate mintală îmbunătățită, precum și stima de sine și calitatea somnului după o intervenție în două etape, în timp ce nu a existat nicio schimbare semnificativă în grupul de control. Participanții la grupul experimental au evaluat intervenția pentru a fi eficientă, în conformitate cu cercetările anterioare care arată că reconstrucția cognitivă, tehnica cardului de reamintire și reflecțiile zilnice sunt metode eficiente în reducerea dependenței de Internet. În plus, în comparație cu cei din grupul de control, participanții care au primitintervenția au petrecut mai mult timp pentru învățare și au experimentat un nivel mai ridicat de implicare în învățare și o stare emoțională mai bună. Este demn de remarcat faptul că, deși participanții la grupul de control au raportat un timp redus de utilizare a rețelelor sociale la ora 2, aceștia nu au prezentat o dependență redusă de social media sau o îmbunătățire semnificativă a măsurilor de rezultat. Acest lucru este în concordanță cu ideea teoretică că simplul timp de utilizare a rețelelor sociale nu este echivalent sau suficient pentru a indexa dependența de social media (Griffiths, 2010; Andreassen, 2015). Împreună, aceste constatări sugerează că intervenția noastră a fost eficientă în reducerea dependenței de social media și în îmbunătățirea sănătății mintale și a eficienței învățării studenților

SLIDE 7
General Discussion
În special, rezultatele noastre au arătat că dependența de social media a fost asociată cu reducerea sănătății mintale parțial prin scăderea stimei de sine a indivizilor și că efectul invers de mediere al stimei de sine cu sănătatea mintală ca predictor și dependența de social media ca variabilă de rezultat nu a fost semnificativ.
Cu toate acestea, nu exclude posibilitatea ca sănătatea mintală precară să poată contribui în continuare la dependența de social media. Persoanele cu o sănătate mintală precară, inclusiv cele cu o valoare de sine scăzută, pot utiliza social media ca o compensație pentru deficiența lor interpersonală din viața reală și pot dezvolta în continuare dependența excesivă de social media. De asemenea, persoanele cu o sănătate mintală precară încearcă adesea să folosească social media pentru a-și îmbunătăți starea de spirit și, atunci când această nevoie nu este îndeplinită, starea lor mentală tinde să se înrăutățească (Caplan, 2010). Astfel, relația dintre sănătatea mintală precară și dependența de social media este probabil să fie bidirecțională
În concluzie, cercetarea actuală a scos la iveală asocieri negative între dependența de social media și sănătatea mintală și performanța academică a studenților, precum și rolul stimei de sine ca mecanism de bază pentru relația dintre dependența de social media și sănătatea mintală.ealth și eficiența academică. O intervenție eficientă din punct de vedere al costurilor, care a inclus reconstrucția cognitivă, cardurile de memento și păstrarea unui jurnal de o săptămână a redus în mod eficient dependența de social media și a îmbunătățit în continuare sănătatea mintală și eficiența academică.

SLIDE7
BIBLIOGRAFIE
Al-Menayes, J. J. (2014). The relationship between mobile social media use and academic performance in university students.New Media and Mass Communication,25, 23–29.Al-Menayes, J. J. (2015). Social media use, engagement and addiction as predictors of academic performance.International Journal of Psychological Studies,7, 86-94.http://dx.doi.org/10.5539/ijps.v7n4p86Alabi, O. F. (2012). A survey of Facebook addiction level among selected Nigerian University undergraduates. New Media and Mass Communication, 10, 70–80.
Andreassen, C. S. (2015). Online social network site addiction: A comprehensive review. Current Addiction Reports, 2, 175–184. https://doi.org/10.1007/s40429-015-0056-9Andreassen, C. S., & Pallesen, S. (2014). Social network site addiction-an overview. Current Pharmaceutical Design, 20, 4053–4061. https://doi.org/10.2174/13816128113199990616Andreassen, C. S., Pallesen, S., & Griffiths, M. D. (2017). The relationship between addictive use of social media, narcissism, and self-esteem: Findings from a large national survey. Addictive Behaviors, 64, 287–293. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2016.03.006Andreassen, C. S., Torsheim, T., Brunborg, G. S., & Pallesen, S. (2012). Development of a Facebook addiction scale. Psychological Reports, 110, 501–517. https://doi.org/10.2466/02.09.18.PR0.110.2.501-517Balakrishnan, V., & Shamim, A. (2013). Malaysian Facebookers: Motives and addictive behaviours unraveled. Computers in Human Behavior, 29, 1342–1349. https://doi.org/10.1016/j.chb.2013.01.010Bányai, F., Zsila, Á., Király, O., Maraz, A., Elekes, Z., Griffiths, M.D., . . . Demetrovics, Z. (2017). Problematic social media use: Results from a large-scale nationally representative adolescent sample. PLoS One,12, e0169839. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0169839Baumeister, R. F., & Leary, M. R. (1995). The need to belong: Desire for interpersonal attachment as a human motivation. Psychological Bulletin, 117, 497–529. https://doi.org/10.1037/0033-2909.117.3.497Błachnio, A., Przepiorka, A., & Pantic, I. (2016). Association between Facebook addiction, self-esteem and life satisfaction: A cross-sectional study. Computers in Human Behavior, 55, 701–705. https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.10.026Błachnio, A., Przepiorka, A., Senol-Durak, E., Durak, M., & Sherstyuk, L. (2017). The role of personality traits in Facebook and Internet addictions: A study on Polish, Turkish, and Ukrainian samples. Computers in Human Behavior, 68, 269–275. https://doi.org/10.1016/j.chb.2016.11.037Caplan, S. E. (2010). Theory and measurement of generalized problematic Internet use: A two-step approach. Computers in Human Behavior, 26, 1089–1097. https://doi.org/10.1016/j.chb.2010.03.012Casale, S., Rugai, L., & Fioravanti, G. (2018). Exploring the role of positive metacognitions in explaining the association between the fear of missing out and social media addiction.Addictive Behaviors, 85, 83–87. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2018.05.020Caselli, G., Fernie, B., Canfora, F., Mascolo, C., Ferrari, A., Antonioni, M., Spada, M. M. (2018). The metacognitions about gambling questionnaire: Development and psychometric properties. Psychiatry Research, 261, 367–374. https://doi.org/10.1016/j.psychres .2018.01.018Chou, H. T. G., & Edge, N. (2012). “They are happier and having better lives than I am”: The impact of using Facebook on perceptions of others’ lives. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, 15, 117–121.