Notes

Relieful.Prin simplitate si uniformitate,relieful accentuează caracterul de omogenitate al peisajului sahelian.Peste tot aici predomină formele plane,reprezentate fie prin podişuri netede,aparent suspendate deasupra �mprejurimilor şi mărginite de versanţi abrupţi,fie prin c�mpii joase,imense.
Ca şi �n cea mai mare parte a Africii,orizontalitatea domină şi relieful sahelian.Deseori această trăsatură este subliniată şi mai mult de un fel de cruste,feruginoase,aidoma unor imense carapace, ce acoperă la suprafaţă formele reliefului respectiv.
Podişurile sunt formate,de obicei,din straturi groase, orizontale, de gresii.Din această cauză ele sunt joase, plate, nedepăşind c�teva sute de metri.Doar versanţii lor sunt abrupţi,ceea ce le dă aspectul unor fortificaţii naturale.Asa sunt Tagant,Assaba sau Adrar in Mauritania ori Bandiagara in Mali.
Podişurilor li se opun regiunile joase,c�mpiile nesf�rşite şi monotone.Foste bazine marine,umplute de sedimente şi acoperite la suprafaţă de o mantă groasă de nisip,aşa cum sunt �n bazinul Senegalului,al Nigerului sau Ciadului,ele �mpart �n prezent,vaste regiuni joase,depresionare.Totuşi,�n mare parte,c�mpiile respective prezintă valuri de dune modelate de v�nturi,parţial fixate de vegetaţie.Dunele fixate,numite şi ,,qoz”,sunt o prezenţă caracteristică a morfologiei �ntregii regiuni sahaliene.Ele au un mare avantaj practic fiind uşor de lucrat.De alt fel,datorită aridităţii climatice şi uniformităţii reliefului,�n Sahel,nu există decat soluri sărace:nisipoase �n partea nordică şi ceva mai evoluate,dar cu conţinut ridicat de săruri feroase �n sud.Din acestă cauză apare o uşoara tendinţă a creşterii fertilităţii solului de la nord la sud..
Cu toată fragilitatea lor, solurile saheliene permit,�n mod normal,creşterea unui anumit covor vegetal,ceea ce nu se �ntampla peste tot in Sahara.Prin prezenţa �nvelişului vegetal, oric�t de sărăcăcios ar fi el,Sahelul prefigurează savana,care se dezvoltă �nsă,ceva mai la sud.Totodată,tipul de vegetaţie de aici este elementul care marcheaza vizual Sahelul şi,alături de climă şi relief,�l defineşte ca o zonă biogeografică cu trăsături proprii.
Sahelul este domeniul aşa-numitei ”stepe cu tufişuri ierboase”, cum i se spune frecvent �n literatura de specialitate, de fapt o formă degradată a savanei propriu-zise.�i sunt caracteristice”tufele”de graminee rezistente şi aspre,precum şi arbuştii cu rădăcini lungi,�ntre care salc�mul african(acacia)este aproape un simbol.O trăsătura esenţială a covorului vegetal sahelian este discontinuitatea lui.Tufele de ierburi sunt despărţite de suprafeţe mari de sol gol.Ca urmare,focul nu se prea poate propaga de la o tufă la alta.
La prima vedere,zona saheliană pare monotona,aceleaşi ierburi şi tufişuri mărunte despărţite de spatii nisipoase,goale,c�t vezi cu ochii.Mai degrabă pare a fi o păşune săracă,dar nesf�rşita.De altfel,deseori,cercetătorii subliniază,tocmai acest aspect:identitatea aproape perfectă �ntre Sahel şi păşunea din sudul Saharei.
Sahelul este una din regiunile africane puţin generoase �n apă. Comparativ cu Sahara,aici,apa este mai prezentă cantitativ şi sub forme mai diverse.Cel putin �n “anii ploiosi”, cantitatea de precipitaţii ajunge �n sudul Sahelului p�nă la 500-550 mm anual. �n afara precipitaţiilor,�n Sahel apa poate fi �ntalnita �n bălţi ,numai temporar,�n lacuri şi fluvii,�n mod permanent,şi sub nisipuri,ca apă freatică.
Ploile asigură o bună parte din nevoile Sahelului,dar numai at�ta timp c�t plouă sau p�nă ce apa nu se infiltreză sub nisipuri.Oricum,ploile sunt o sursa de apa pentru Sahel, reprezent�nd de fapt,evenimentul esenţial �n cursul unui an; deasemenea, ele constituie o caracteristică a Sahelului �n comparaţie cu Sahara,unde au un caracter cu totul accidental.De altfel,se şi spune ca acolo de unde �ncep ploile,�ncepe şi Sahelul.
C�nd plouă �n Sahel,apa cade �n picături mari,repezi şi de scurta durată.Ea se scurge �n timp de c�teva zile sau numai ore,�n şuvoaie puternice,pe vaile uedurilor şi dispare sub stratul de nisip al acestor văi,care �n restul anului sunt seci.Uneori ploaia abia umezeşte nisipul pe 2-3 cm grosime,iar alteori picăturile de ploaie nici măcar nu reuşesc să-l atingă evapor�ndu-se chiar �n aer,la c�ţiva cm deasupra solului.