Notes

Dacă timpul s-ar opri şi am face o poză, totul fiind blocat, am vedea în acea poză mii de grimase diferite, mii de lucruri noi, mii de cuvinte spuse, neascultate sau mai bine zis ascultate şi neînţelese la adevăratul lor sens dorit de autor, mii de gânduri care ne trec prin cap pe care le spunem sau nu la momentul potrivit, gânduri care se transformă în cuvinte adresate direct sau indirect ce se lovesc cu capul de un zid, un zid mare care se înalţă în fiecare zi mai mult şi mai mult, dar cu cât creşte, în zid apare câte o fisură, prin fisură trece câte un cuvânt, cuvânt spus din patimă, dar care răneşte. De ce răneşte? Pentru că e spus direct? Poate da.. E formulat greşit? Da.. Dar oare acel cuvânt nu este adresat ca să destabilizeze zidul? Ba da. Zidul devenind acum vulnerabil începe să se peticească reducând până şi ultima fisură şi să crească şi mai mare. De ce? De frică. Frica de furtună, frica de vânt, frica de soare puternic. Să trecem peste asta şi să dăm în continuare drumul timpului.. Tic-tac, tic-tac. Ce vedem? Nimic. De ce? Pentru că nu avem timp. De ce nu avem timp? Pentru că timpul nu stă niciodată pe loc, iar dacă ar sta am fi imobilizaţi. În momentul în care nu te mişti atunci vorbeşte sufletul. Timpul nu ne iartă şi nici nu ne lasă să ne concentrăm asupra celor mai simple lucruri în viaţă. Când ceva îţi loveşte zidul, lasă-te lovită, opreşte timpul, pune-ţi întrebări, gândeşte cu inima, porneşte timpul, gândeşte, acceptă, merge, rămâi, nu merge, pleacă. Opreşte timpul, gândeşte-te. Zidul nu mai există. Nu mai e nevoie de el. De ce? Pentru că acum înţelegi că de fapt zidul era ceva ce nu era nevoie în viaţa ta. Pentru că ai înţeles că gândurile au fost trimise cu un scop. Să treacă prin zid şi să rămână acolo la infinit. Îţi reamintesc. Acum timpul e oprit. Nu există timp. Ce vezi? Trecutul. Un trecut frumos sau nu, multe măşti, frumoase, urâte, multe situaţii, tragice, comice, multe gânduri, cuvinte şi trăiri. Porneşte timpul iar. Ce vezi? Nimic. De ce? Pentru că nu ai timp. Trec anii. Ce vezi? Un chip bătrân, fizic scârţâind. De ce? Pentru că nu ai avut timp. De ce nu ai avut timp? Pentru că ţi-a fost frică. De ce? De adevărata idilă ce este pe cale de dispariţie, care acum e considerată o comoară. E normal, oamenii nu cred în comori. De ce? Pentru că nu au timp. Opreşte timpul când simţi nevoia, gandeşte, trăieşte, simte, rămâi, porneşte timpul, trăieşte!