Notes

Limbi vorbite: cea nationala este Tagalog (filipineza), impreuna cu alte 8 dialecte; se vorbeste foarte mult engleza in zonele turistice.

Clima si vegetatiile
În țară se află păduri ecuatoriale (ce conțin teck, eben, mahon, cocotieri, bananieri, bambus) și vegetație de mangrove la țărm.Aehipelagul filipinez beneficiaza de o clima tropicala,cu precipitatii importante si vant moderat.
Climatul este unul tropical, de jungla tropicală. În medie, temperaturile din timpul zilei sunt în jurul valorii de 26 de grade Celsius.
Sezonul de vară este cea mai fierbinte perioadă a anului. Vara durează din martie până în mai. Pe de altă parte, cel mai rece sezon este între decembrie şi ianuaire.
Perioada cea mai umedă a anului este între lunile iunie şi octombrie, când ţara primeşte precipitaţiile musonice. Ianuarie este cea mai rece lună a anului, temperaturile atingând un maxim de 25 grade Celsius.
În contract, mai este cea mai fierbinte lună a anului, cu temperaturi medii în jur de 30 grade Celius şi maxime în jurul valorii de 40 de grade.
Chiar şi în timpul serii, temperaturile pot atinge 27 de grade Celsius.
Turiştii ce doresc să viziteze ţara trebuie să fie pregătiţi pentru vreme călduroasă şi umedă.


Demografie
Populația este în jur de 101 milioane. Filipinezi (majoritatea malaysieni, polinezieni, indonezieni, restul negritos) 85,3%, chinezi, indieni, europeni, amestecați. Numai 880 insule sunt locuite, insula Luzon (care ocupă o treime din suprafața statului) concentrează aproape 1/2 din populație, în special în partea sudică. Culte: catolicism 64,9%, creștinism independent (catolicism și protestantism indigen) 17,7%, islamism 5,1%, protestantism 5%, animism 2,2%, budism. Sporul natural este de 19,1 la mie, speranța de viață la naștere este pentru bărbați 67 ani și pentru femei 73 ani. Populația urbană este 62,7%.

Economie
De la începutul anilor '90 ai secolului al XX-lea, în Filipine este implementat un program foarte amplu de restructurare economică. Țara are, în general, o economie de piață bazată în mare parte pe agricultură. Deși serviciile au ajuns dominante atât în cadrul populației active, cât și în crearea PIB-ului, Filipine are o economie în care se remarcă agricultura și industria. Industria prelucrătoare are o participare de 2 ori mai mare decât agricultura la formarea PIB-ului, cu toate că numai 15% din populația activă lucrează în această ramură economică. Țara a fost mai puțin afectată de criza economică din Asia, între anii 1997-1998, decât vecinii săi, în mare parte datorită infuziilor de valută provenind de la muncitorii filipinezi din străinătate. În 1998 creșterea economică a fost de numai 0,6%, dar a crescut la 2,4% în 1999, 4,4% în 2000, dar a scăzut la 3,2% în 2001. Între anii 2002-2006, creșterea economică a fost de 5% pe an. Datoria externă este importantă, peste 60 miliarde $. Balanța comercială a devenit în ultima vreme deficitară, principalii parteneri fiind SUA, Japonia, UE, Coreea de Sud, și țările membre ASEAN. Filipine trebuie să se confrunte cu o rată de creștere demografică mare, cu o sărăcie extinsă, prețuri ridicate la petrol, dobânzi mari la împrumuturile contractate, o inflație crescândă. Moneda națională este Peso-ul filipinez (PHP), iar rata șomajului este sub 10%.

Resurse naturale
Se exploatează aur, platină, minereu de fier, crom, mangan, nichel, cupru, zinc, sare, mercur, cărbune.

Industrie
Industria produce energie electrică, autovehicule, televizoare, frigidere, cherestea, mobilă, conserve de pește. Are o industrie a pescuitului dezvoltată (cca 2,5 mil.t anual). În cadrul inustriei prelucrătoare se remarcă producția alimentară (zahăr - peste 2 mil.t anual - și uleiuri vegetale), textilă, chimică, petrochimică (pe bază de petrol importat), industria medicală și electronică (fiind orientată clar către export), prelucrarea lemnului, exploatările miniere (în scădere drastică în ultimii ani), producția de cauciuc natural.

Agricultură
Rămâne o importantă ramură economică, ce concentrează 1/3 din populația activă și realizează circa 1/7 din PIB. Se cultivă porumb (a doua cultură ca suprafață din Filipine; locul 3 în Asia), trestie de zahăr, banane, cafea, cacao, abacă, ananas (locul 2 pe glob), sisal, rafie, tutun, nuci de cocos (locul 2 în lume), copra (locul 1 în lume). Se cresc animale și se pescuiește intens. Din totalul suprafeței cultivate (cca 1/4 din suprafața statului), aproape jumătate este ocupată de orez (cca 15 mil.t pe an), ce satisface consumul intern.

Rețeaua de transporturi
Este insuficient dezvolată și inegal distribuită.

Turismul
Turismul este o importantă ramură economică, ce s-a dezvoltat impresionant în ultima vreme, în ciuda unei insecurități create de mișcările separatiste islamiste, veniturile obținute fiind de cca. 2,6 md.$/an. Anual, aproape 3 milioane de turiști străini vizitează Filipine (2.843.000 în 2006), jumătate fiind din doar trei țări: SUA, Japonia, Coreea de Sud. Multiple atracții turistice.
Cultura si religie: cea mai raspandita este catolicismul (83% din populatie), apoi un procent de 5% sunt musulmani, iar restul de 12% este reprezentat de secte religioase si de budism.
Hidrografia

Caracteristica apelor este scurtimea lor şi debitul limitat. Ape importante: Cayagan (300 km) în Luzon, care are o vale fertilă şi se varsă în ocean, Pampaaga, care la vărsare are o luncă mlăştinoasă, Pnalangi (321 km) în Mindanao. Datorită eroziunii, apele au delte aluvionare.

Filipine este înconjurat de porţiuni de apă atât bogate cât şi biodiversificate. Există strâmtoarea Luzon înspre nord, Marea Chinei de Sud la vest, Marea Sulu în partea de sud-vest şi Marea Celebes (sau Sulawesi) în sud. Marea Filipine se găseşte în partea de est. Toate acestea sunt bogate în peşte şi alte forme de viaţă marină.
Statul este cunoscut pentru plajele sale superbe.

Un „zid de pesti” masurand aproximativ 15 metri latime si 120 metri lungime a uimit un grup de scafandri in timp ce acestia explorau un recif de pe coasta insulei Pescador din Filipine.Zidul stralucitor era alcatuit din zeci de milioane de sardine mici, care inotau in formatie.

Râul Hinatuan din Insula Mindanao, Filipine,curge în Oceanul Pacific la Hinatuan, Suriago del Sur, şi mai este numit şi Râul vrăjit. Motivul pentru care a primit această denumire constă în faptul că izvorul acestuia se află în subteran la mai bine de 24m adâncime, ceea ce îl face să pară foarte adânc, fără o sursă de izvorâre vizibilă şi, deci, fără fund.Adâncimea deosebită a izvorului subteran face ca apa râului să fie una incredibil de albastră, motiv pentru care zona se înscrie pe lista celor mai vizitate locuri din Insulele Filipine. În plus, turiştii aleg să viziteze acest loc şi pentru că, deasupra izvorului subteran, adâncimea apei a format o piscină naturală, numai bună pentru bălăceala de vacanţă.

Numeroase specii de peşti se adăpostesc în preajma izvorului invizibil al râului fără fund, motiv pentru care este şi un loc preferat de turiştii care doresc să facă scufundări în vacanţă. Însă, contrar aşteptărilor nu este şi un loc pentru cei care iubesc pescuitul. De ce? Pentru că peştii din râu nu pot fi prinşi, conform localnicilor. Aparenta lipsă a fundului râului, dar şi apele sale în nuanţe schimbătoare de albastru joacă feste ochiului uman... şi peştele dispare.

Apele calde din Filipine sunt locuite de peste 2.400 de specii de pesti, printre care ton urias, macrou, baracuda, peste spada si merlin. Pentru pescuit, cele mai bune luni sunt din decembrie pana in august.

Pe insula Suta se afla a doua rezervatie marina din lume, cu peste 2.00 de specii de animale acvatice.
Relief


Situat la circa 1.000 km in dreptul coastei Asiei de sud-est, Arhipelagul Filipinez este format din 7.100 de insule, din care 90% sunt nelocuite si multe din ele nu au nume nici in prezent.
Luzon este cea mai mare insula (104.688 km2) iar Mindanao, in sud, este a doua ca marime (94.630 km2). Alte noua insule locuite sunt Samar, Negros, Palawan, Panay, Leyte, Mindoro, Bohol, Cebu si Masbate.

Insulele sunt muntoase si foarte vulcanice. Pe Luzon, se intind cele doua lanturi muntoase principale: Sierra Madre in est si Cordillera Centrala in vest, cu valea fertila a Cagayanului intre ele.
Cel mai inalt varf este vulcanul stins din Muntele Apo (2.954 m) pe insula Mindanao. La est de Mindanao este Groapa Filipinelor (10.973 m), una dintre cele mai adanci falii marine din lume.

Arhipelagul Filipine este unul din cele mai interesante arhipelaguri din Oceanul Pacific.
Insulele se înşiră de-a lungul a numeroase linii tectonice,cărora le corespunde un vulcanism activ,specific vecinătăţii yonelor de subducţie de la marginea plăcii tectonice a Pacificului Pe de altă parte şirurile de insule închid în cadrul arhipelagului mai multe mări interioare: Sulu,Mindanao,Visyan,Sibuyan şi Samar, către care sunt deschise o sumedenie de golfuri favorabile porturilor(Manila, Lingayen,Leyte, Iligan,Davao etc.).
Cu excepţia insulelor coraligene,celelalte sunt traversate de cordiliere muntoase terţiare dominate de conuri vulcanice: Caga(1201m), Pulog(2928m), Mayon(2533m), Bulusan(1583m), Taal, Rangang, Apo. În insulele arhipelagului sunt 12 vulcani activi.

Insulele Filipine au un relief muntos de origine vulcanica, facand parte din Cercul de Foc al Pacificului – cea mai activa zona seismic si vulcanic din lume.
In Filipine se gasesc peste 200 de vulcani, insa doar cativa sunt activi.

Relieful calcaros al insulelor adaposteste numeroase pesteri si este strabatut de cursuri de apa spectaculoase.

Relieful carstic a permis formarea in insula a numeroase cascade si pesteri adaugand un plus de frumusete.



Provincia este recunoscuta pentru unele dintre cele mai bune plaje din tara, precum si excelentele locatii pentru diving, cum ar fi micile insule aflate de-a lungul tarmului – Panglao, Cabilao, Mahinay, Lapinpin.